Reducerea decalajului: promovarea egalității de gen și transparenței salariale în România

În ultimii ani, România a înregistrat progrese remarcabile în promovarea egalității de gen, în special în ceea ce privește reprezentarea femeilor în poziții de conducere.

Potrivit celor mai recente date publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), femeile ocupă peste 36% dintre funcțiile de conducere din România, ceea ce înseamnă peste 618.000 de femei lider în diverse sectoare. Acesta este un indicator pozitiv al eforturilor țării de a construi locuri de muncă mai incluzive și diverse.

În același timp, Uniunea Europeană și-a intensificat angajamentul față de egalitatea de gen în guvernanța corporativă. Un reper legislativ semnificativ în acest sens îl reprezintă adoptarea unei directive care obligă companiile listate la bursă din întreaga UE să îmbunătățească echilibrul de gen în consiliile de administrație. Până în iunie 2026, aceste companii trebuie să se asigure că cel puțin 40% dintre funcțiile de director sau o reprezentare totală de 33% a sexului subreprezentat în consiliu, sunt atinse. Această directivă reprezintă un pas important înainte în consolidarea echilibrului de gen la cele mai înalte niveluri decizionale din mediul corporativ, întărind principiul conform căruia performanța sustenabilă a afacerilor este strâns legată de diversitate și incluziune.

În ciuda progreselor realizate în ceea ce privește reprezentarea femeilor în poziții de conducere, România - la fel ca multe alte state membre ale Uniunii Europene - continuă să se confrunte cu provocări legate de echitatea salarială. Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, România a raportat un decalaj salarial de gen de 2,9%, unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Deși această cifră poate părea încurajatoare la prima vedere, ea maschează disparități semnificative atunci când este analizată în profunzime. Media generală este influențată de mai mulți factori structurali, printre care participarea relativ ridicată a femeilor în sectorul public, unde grilele de salarizare tind să fie mai reglementate și mai transparente.

Mai important este faptul că decalajul salarial de gen se accentuează în sectorul privat, unde acesta este constant mai ridicat în toate țările UE, inclusiv în România, unde se înregistrează un nivel de 9,1%. Această discrepanță este cauzată de factori precum structurile salariale netransparente, accesul inegal la oportunități de promovare și subreprezentarea femeilor în roluri de specialitate și funcții de conducere mai bine remunerate. Această realitate subliniază faptul că atingerea unei egalități reale la locul de muncă necesită nu doar o reprezentare mai bună, ci și schimbări sistemice în politicile salariale și în cultura organizațională.

Directiva UE 2023/970 privind transparența salarială, adoptată recent, introduce un set de obligații transformatoare pentru angajatorii din întreaga Europă, având ca scop abordarea inegalităților salariale într-un mod mai ferm. Aceasta prevede măsuri clare pentru creșterea transparenței salariale și reducerea diferențelor de remunerare nejustificate. Statele membre, inclusiv România, sunt obligate să transpună directiva în legislația națională până în 2026. Printre prevederile sale se numără asigurarea transparenței salariale în timpul procesului de recrutare, aplicarea unor metode de evaluare a posturilor neutre din punct de vedere al genului și publicarea datelor privind diferențele salariale, odată ce sunt atinse anumite praguri de personal. Companiile cu peste 150 de angajați vor fi obligate să raporteze diferențele de remunerare din 2026, în 2027, iar cele cu între 100 și 149 de angajați vor avea această obligație în 2030, cu raportare în 2031. În plus, dacă sunt identificate diferențe salariale mai mari de 5% pentru funcții comparabile, companiile vor fi obligate să le analizeze și să le corecteze într-un termen de șase luni.

Gestionarea cu succes a acestei tranziții presupune nu doar planificare strategică, ci și expertiză operațională. Nu este vorba doar despre respectarea obligațiilor legale, ci și despre un pilon esențial al responsabilității corporative și al practicilor de afaceri sustenabile. Combaterea inegalităților salariale contribuie la creșterea implicării angajaților, consolidează reputația organizației și asigură alinierea la așteptările investitorilor, clienților și autorităților de reglementare. În acest context, sprijinul unor specialiști cu experiență este indispensabil.

La Forvis Mazars în România, în colaborare cu colegii noștri din Republica Cehă, sprijinim companiile în obținerea certificării EQUAL-SALARY, oferind asistență completă pe parcursul întregului proces. Aceasta include suport în înțelegerea cerințelor de certificare și în pregătirea pentru aplicarea Directivei UE privind transparența salarială în cadrul operațiunilor interne. Prin acest parteneriat, ajutăm organizațiile să își demonstreze angajamentul față de practici de muncă echitabile, transparente și responsabile, aliniate la evoluțiile legislative europene. Forvis Mazars se mândrește cu obținerea acestei certificări pentru biroul din Elveția, subliniind angajamentul nostru ferm față de egalitatea de gen.

Pe măsură ce România avansează către un mediu de muncă mai echitabil și transparent, companiile au o oportunitate unică de a se poziționa ca lideri în promovarea responsabilității și echității. Dincolo de conformarea cu cerințele legale, abordarea activă a disparităților salariale de gen contribuie la o cultură organizațională sănătoasă, îmbunătățește retenția talentelor și susține performanța sustenabilă pe termen lung. Cu expertiza potrivită și o abordare strategică, companiile românești vor putea nu doar să respecte cerințele noii directive europene, ci și să contribuie activ la construirea unui viitor economic mai echitabil și incluziv.

Sunteți pregătiți să fiți lideri în transparența și echitatea salarială? Haideți să discutăm despre parcursul dumneavoastră către conformare, certificare și construirea unui spațiu de muncă corect și incluziv.

Autor